Voi fi foarte subiectivă în această postare. Cred că a început în adolescență și fenomenul s-a repetat în fiecare an. Fiind influențată de publicații „remarcabile” pentru adolescenți precum „Cool Girl” și trecând treptat la Cosmopolitan, Glamour și alte reviste destinate femeilor mi se părea că V Day chiar înseamnă ceva. Iar faptul că de fiecare dată, dar de fiecare dată se întâmpla ceva și nu eram în cuplu în această perioadă sau suspinam după vreun „ființ” la care se ajunge greu, că altfel nu e interesant, mă făcea să cred că e ceva în neregulă cu mine. Apoi, o dată cu vârsta am început să înțeleg că la fel ca și Moș Crăciun, Iepurașul de Paște și alte personaje mirifice, Cupidon există doar ca să-i ajute pe oameni să cumpere lucruri urâte, pe care în mod normal nu le-ar cumpăra. Dar la presiunea societății și de teama de a nu rămâne singuri cumpără inimioare de pluș, trandafiri roșii parfumați, prăjituri în formă de inimă. By the way, știți ce formă are inima? Nu are nicio legătur
Beauty, fashion, lifestyle, make up, travel, storytelling, style