Să nu călătorești cu o mare supărare în suflet

Să nu călătorești în viața asta undeva cu o mare supăre în suflet. E mult prea periculos. Nu te vei alege cu vreo experiență de care să-ți amintești cu drag, nu vei cunoaște toți oamenii pe care ai fi putut să-i cunoști...Era finele lui 2012, 6 septembrie joi și aveam bilet către Paris. Destinație finală? Dijon, Franța. Mi-a fost greu să obțin un grant Erasmus și totuși eram aici, dar nu mă bucuram așa cum știu să mă bucur...Pentru că se întâmplase ceva ce m-a dat peste cap, iar în loc să mă bucur de timpul liber în care nu mergeam la universitate m-am uitat la sezoane întregi din Doctor House.  

Cu inima zdrobită, cu o hăinuță nepotrivită pentru vremea ploioasă am luat-o pe jos să-mi caut o haină care să mă protezeje de frig și să fie și drăguță. Mă gândeam la una galbenă, dar era prea micuță ca să-mi vină atât de bine precum chinezoaica care avea una la fel. Așa că mi-am luat una mov și niște cizme lăcuite, potrivite pentru ploaie. Am mâncat prune și iaurturi, dar era pentru prima dată când nu râdeam non stop. Ceva s-a schimbat, vara aceea fusese prea mult chiar și pentru o persoană care poate duce multe...Nu am făcut prea multe poze, am stat cu unghiile nefăcute vreo două luni, nu mi-a mai păsat cum arăt, am noroc că nu pun pe mine chiar dacă începusem să mănânc toate tâmpeniile. 

Voi ați călătorit vreodată supărați?